Idee de afaceri

recensămînt*.

deci vine un nenic la mine în casă. un oarecare. cineva. un nene care are nevoie de bani – a se reţine aspectul.

nenicului ăluia, care deja îmi ştie adresa completă, mă obligă legea să-i dau numele şi prenumele meu, CNP-ul, data naşterii, ocupaţia şi locul de muncă, starea de sănătate / dizabilităţile, cît anume sînt de grave, de la ce mi s-au tras, dacă pot să văd, să aud şi să ripostez cînd îmi intră hoţu’ în casă…

oare ce-ar putea el să facă cu toate datele astea cumulate ale mele? sau nu ale mele, poftim – ale tale.

ar putea, de pildă, să le vîndă. iată o idee pentru recenzori, că şi-aşa cîştigă prea puţin pentru cît au de muncit la referendumul ăsta.

(*care, altminteri, e un instrument normal de gestionare a unui stat, împotriva căruia n-am nimic, păcatele mele. – menţiune ulterioară, că mi s-a părut necesar s-o fac, dat fiind contextul internetistic cam inflamat…)

Anunțuri

8 comentarii

  1. Tocmai de aceea in aceasta perioada aplic principiul „Muncit pana seara tarziu” sau „Dormit la prietena”.

    The motherfucker will not find me 😀

  2. @byubay: Da, dar ajunge acasa la ai tai, si ai tai te vor declara. Nici pe mine nu au cum sa ma gaseasca dar azi am vorbit cu ai mei si desi eu m-am tot impotrivit ca sa nu dea asa datele aiurea, maine ajunge recenzorul si ata ete 😐

    Tot nu inteleg de ce e obligatoriu sa iti dai datele. De ce nu ai optiunea sa refuzi fara a lua amenda de 40 de milioane? 😐

  3. un nene care are nevoie de bani e un nene care a ales sa presteze o munca pentru a-i castiga…conform rationamentului tau un om care are nevoie de bani e un potential infractor…si totusi, mai suntem oameni pe lumea asta, indiferent ce ar crede unii ca tine si indiferent cat isi vor bate joc de noi „altii”…

  4. @dana: problema nu este dacă persoana aceea alege sau nu să comită o infracţiune (de care statului, se vede, oricum nu-i pasă, deci persoana cu pricina practic nu comite nici o infracţiune dacă aplică această idee de afaceri), ci faptul că statul român îşi pune cetăţenii în situaţii imposibile şi îi forţează să renunţe la propria lor securitate, pentru că n-a fost în stare să gîndească o metodă… nu, să nu gîndească nimic, să se ia măcar după statele din jur, care au gîndit mai ‘naintea lui.

  5. v – pentru ca nu am timp si rabdare, vin si eu si intreb, ca vaz ca altzii s-au informat deja: cum se face in alte tzari? E simpla curiozitate, eu nu am fost la Bucuresti decit in ultima zi a recensamintului si deci, nu am fost recenzata, intrebarea e pur teoretica si inocenta. Chiar as vrea sa stiu cum se face mai inteligent si mai putzin iritant pentru cetatzean. Merci anticipat.

  6. pe scurt, prin poştă şi internet.
    uite cîteva detalii: http://m.rfi.ro/articol/stiri/social/cum-s-derulat-recensamantul-europa

  7. Ok, I got it, multzumesc.
    Ramin, insa, cu nedumerirea daca ar trebui sa vreau de la ei alta filosofie a intrebarilor, adica o chestiune de fond, sau sa ma consum pentru forma, i.e. chestia cu venitul acasa si tot restul, in loc de internet si poshta. Ca sa le vreau dintr-un foc pe amindoua mi se pare prea farfetched.

  8. aaaaaaaa… chestiunile de fond şi filozofia întrebărilor… oooo… uuu… mi-e teamă că subiectul ăsta e strict pentru blogări. autorităţile noastre au idei clare despre lume şi viaţă. nu şi le vor schimba prea curînd.


Comments RSS TrackBack Identifier URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s