Traduceri virtuale

• Nu voiam decît să mă lămuresc dacă şekeli sau sicli sau [altceva] şi în definitiv dacă şekeli sau shekeli.

„Însă şechelul, care e o pătrime dintr-o uncie, e o jumătate de statir, care are două zuzime. Iar o optime dintr-o uncie este o zuză.“

’ţi-ai dreacu’ cu melcii voştri.

 

• Fă Nemiro!

Pune, fă, osu’ la muncă, puturoaso, şi scoate Odiseea 3001, că-mi sîngerează ochii citind-o în versiunea de la Image din ’99 – şi-a avut două tute pe post de redactoriţe, două, nu una!

Io înţeleg că-ţi pleacă oamenii şi că viaţa-i grea şi lumea-i rea, da’ mi se rupe-n paişpe, să ştii! Ai promis, te-am crezut, mişcă şi scoate-o! Cu librăreasa, cu portaru’, cu nenicu’ ăla de la difuzare, treaba ta cu cine. Oricum o să iasă mai bine decît asta de care ziceam, garantat!

Dragi tovarasi,

Mai concret, dragi tovarăşi pe care vă ronţăie grija pentru moralitatea mea virtuală,

să vă explic. Am blog de şapte ani. În aceşti şapte ani, am semnat cu unul şi acelaşi nickname. Ăsta pe care-l vedeţi cu toţii, îl ştiţi prea bine, există inclusiv în numele blogului.

mai mult de atît, eu nu comentez nici cu nick-urile altora, nici nu mă semnez „Ştefan Poptămaş“ sau „Marian Pitbuleanu“ sau „Dănuţ Teodorescu“ sau şi mai rău (sper că e clar ce înseamnă şi mai rău, înseamnă să semnezi diverse comentarii mai mult sau mai puţin ticăloase cu numele şi prenumele din buletin ale altcuiva!) şi nici măcar cu nume de blonde proaste sau de băieţaşi puberi.

şi, nu, nu semnez niciodată la comun cu nimeni, nu arunc cu lături sub o jumătate de nickname împărţit cu alt „lăturalnic“.

să ne-nţelegem (lol!), mie mi se fărîmiţează dacă vreunul dintre voi semnează „Marilena de la patru“ sau „Cîinele cu dinţi mărunţi“. Sau alte şaişpe-douăzeci de identităţi virtuale pe săptămînă. da’ dacă după asta vine şi mă înjură pe mine că semnez „v“ (de şapte ani), îmi daţi voie să-l flegmuiesc pe ipochimen?

după toate astea, dragi tovarăşi, mai fluturaţi şi stindardul ofuscării pe lumea care îşi scrie cîte un blog cu cîte un nickname? (deşi nu pe toată lumea, numai pe aia cu care aveţi ceva de-mpărţit, că lumea „voastră“ poa’ să facă acelaşi lucru, la ea se cheamă altfel.)

hai, mai lăsaţi-mă, băi nene, băi, că mă ia cu nişte greţuri…

p.s. Şi mai explicaţi-i şi colegului vostru Feri-san cum stau lucruşoarele astea, să nu mai creadă că zboară doar fripturi cu aripi peste grădina voastră carpatică.