Atît pentru 2010

2009 mai are de trăit vreo trei ore. şi tot ce am de zis pentru 2010 e o pagină din Michael Shermer:

.

.

„…acel capitol din Matei (7) începe astfel: «Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi.» Nathaniel Branden îşi începe amintirile despre anii petrecuţi alături de [Ayn] Rand, inspirat intitulate Judecata de Apoi, cu acelaşi citat, precum şi cu o analiză a cuvintelor lui Ayn Rand:


Preceptul «Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi» e o abdicare de la responsabilitatea morală: este un cec în alb pe care îl dai altuia în schimbul unui cec în alb pe care îl aştepţi de la el. Oamenii nu se pot sustrage alegerilor, deci nu se pot sustrage valorilor morale; cît timp valorile morale sînt în joc, nici o neutralitate morală nu e posibilă. A te abţine de la condamnarea unui torţionar înseamnă a deveni complice la torturarea şi uciderea victimelor sale. Principiul moral care trebuie adoptat este «Judecaţi, şi fiţi pregătiţi să fiţi judecaţi».


De fapt, întregul citat din Evanghelie sună astfel:


Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi. Căci cu judecata cu care judecaţi, veţi fi judecaţi, şi cu măsura cu care măsuraţi, vi se va măsura. De ce vezi paiul din ochiul fratelui tău, şi bîrna din ochiul tău nu o iei în seamă? Sau cum vei zice fratelui tău: Lasă să scot paiul din ochiul tău şi iată bîrna este în ochiul tău? Făţarnice, scoate întîi bîrna din ochiul tău şi atunci vei vedea să scoţi paiul din ochiul fratelui tău (7: 1-5).


Rand l-a răstălmăcit complet pe Isus. Principiul pe care Isus îl predică nu e neutralitatea morală sau cecul moral în alb, ci un avertisment împotriva credinţei că numai tu ai dreptate şi a «judecăţii pripite». Există o lungă tradiţie a acestei linii de gîndire care se regăseşte în colecţia talmudică de comentarii asupra obiceiurilor şi legilor evreieşti numită Mişna: «Nu vă judecaţi aproapele pînă nu sînteţi în situaţia lui» (Aboth 2:5); «Atunci cînd judecaţi un om, înclinaţi balanţa în favoarea lui» (Aboth 1:6). Isus vrea să fim atenţi să nu trecem graniţa care separă judecata morală legitimă de cea ipocrită. Metafora «paiului» şi a «bîrnei» e o hiperbolă cu tîlc. Omul care nu e virtuos se simte mulţumit moralmente cînd judecă virtutea semenului. «Făţarnicul» e criticul care îşi ascunde propriile slăbiciuni concentrîndu-şi atenţia asupra slăbiciunilor altora.“

.

La mulţi ani!

.

Anunțuri

5 comentarii

  1. Multi ani, Vidalu, si tie! Noul an sa fie unul al surprizelor frumoase si-al implinirilor ne(mai)sperate, in caz ca gasesti asa ceva prin sacosa ta cu melancolii! Sanatate si numai bine!

  2. mulţumesc frumos, domnule. mi-a plăcut tare mult să te am drept amic nevăzut-necunoscut şi sper să mai am una-alta de zis şi-n 2010, poate te trag de mînecă să mai vii.
    La mulţi ani şi lucruri bune! Ah, şi fiinţe bune…! 🙂

  3. Hehe, pai sa stii ca vin. De inchizi usa, vin pe fereastra 🙂 Nu de alta, da’ m-am invatat sa trag cu …ochiu 🙂 la carcotelile altora si eventual sa le mai inmultesc si eu cu un strop.

  4. ah… am senzatia ca rand era intj, nu stiu de ce zic asa…

    si da, la multi ani! (vin si eu, cu intirzierea intirzierii :*> )

  5. la multi ani, mackule! 🙂


Comments RSS TrackBack Identifier URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s