Dragostea pe site

Aţi citit titlul, da? Nu vă bateţi capul, vă spun eu, se referă la website, nu la pluralul sitei. (Şi e titlul unei mai vechi cărţi de poezii de Dan Mircea Cipariu.) Dacă s-ar fi statuat încă de atunci românizarea termenului (sait), n-ar mai fi fost nici o ambiguitate care să strice bunătate de lirism încă de pe copertă.

Am găsit recent pe un blog un comentariu aţos la adresa lui Dan C. Mihăilescu – care insistă pe folosirea românizatului sait. Citez: „nu inteleg inversunarea asta impotriva limbii engleze in special cand este vorba de termeni tehnici, avand in vedere cat de frantuzita este limba romana. de ce este mai chic si mai «intelectual» folosirea frantuzismelor? mon chere *, what´s the problem with the english?“

OK, dacă nu înţelegi, stai aşa, că-ţi explic: în româneşte nu avem chic, ci şic.

…Deja începe să-ţi devină mai clar, este? 🙂

Altminteri, noi bine. În română există şi banner, cu pronunţia englezească cu tot. Cercetaţi dicţionarul, dacă nu mă credeţi.

( * nu ştiu la cine se referea autorul comentariului cu acest „mon chere”, că nu era nici un interlocutor de sex feminin prin preajmă; ori, te pomeneşti că la Dan C.?  o: )

Anunțuri

42 comentarii

  1. si eu sunt pro adoptarii cuvintelor cu grafia originala. nu mi-ar fi trecut prin cap ca ar putea fi vorba de pluralul de la sita acolo… e clar din context. asa ajungem si contra omonimelor… daca spun ca vasile canta din corn, isi inchipuie cineva ca avea un croissant in mana?

    brr, m-am gandit la office in romana si m-a apucat durerea de cap. l-am folosit vreo 2 ani si tot nu reusisem sa invat cum se cheama totul, mergeam pe ghicite, pe unde banuiam eu ca ar fi optiunea cu pricina.

  2. la unele merge, la altele nu. cu vremea, e firesc ca unele cuvinte adoptate ca la ma-sa sa fie transformate dupa grafia romanizata. nu vaz unde-ar fi problema. altfel am scrie si azi pull-over, ca pe vremea Anisoarei Odeanu.
    si ti-o fi fost tie clara acum, dar sa vezi cind a iesit cartea de sub tipar, acum aproape un deceniu, ce clar era. 😀

    „softurile” (na!) localizate nu-s un exemplu bun. sint doar o prostioara, unu la mina, doi la mina sint prost traduse. stupid traduse. caraghios traduse. trase si duse. nici nu inteleg care e rostul traducerii lor, zau nu inteleg.

  3. un oarece care mi-a sarit in ochi… corect e fie „ma chère” (la feminin), fie „mon cher” (la masculin. „mon chere” e un fel de doua feluri, ceva de tip „draga meu” sau „dragul mea”. of, horror e windozu’ in romaneste…

  4. Da, Horia are dreptate. Cine e asta care se ocupa cu osirdie de chestiuni de finetze, dar nu stie 1. ca toate adjectivele se acorda in numar, gen si caz cu substantivul si intre ele si ca 2. daca nu stii 1, nu discutzi chestiunea superioara?

    Simtzesc ca sint confuza, da me lene sa revin.

    As to the core of the matter, cred ca e dificil de facut regula unica. Si nu stiu care e solutia optima, really. Cine are v’o teorie, please zicetzi si aici, la persoane lipsite de directzie si idee in rezolvarea chestiuniii.

  5. @vera: pai, nici eu nu cred ca merge o regula unica, de-aia am si pomenit in text de banner, de pilda. si in comentariu de stupiditatea de-a traduce softurile. dar, lasind la o parte reguli mai subtile, sint cuvinte despre care imi pare ca pot intra linistita in limba cu forma romanizata, conformindu-se si limbii, eliminind si unele probleme (de ambiguitate, de articulari, de naiba sa le pieptene). si sait imi pare a fi un exemplu perfect.

    @horia: de-aia m-am gindit ca ‘mon chere’ s-o fi referit la dan c. 😀

  6. vidal – ai avea dta dispozitie sa explici mai pe larg ce ii spui lui horai despre dan c. ? Sigur, e o frivolitate penibila, dar daca e cum intzeleg eu, voiu sa stiu, dupa ce am auzit vituperarie lui homofobe si facistoide.

  7. Horia, nu horai. sorry

  8. a, nu, n-are nici o legatura, de fapt nu stiu nimic de vituperari homofobe si fascistoide si deja presimt ca mi se intuneca ziua auzind una ca asta. da-mi si mie un link, ceva, ca nu stiu nimic si nu vreau sa ramin pe dinafara in chestiunea asta, te rog frumos. :((((

  9. vidal – nu am linkuri. Fie am citit de-a lungul timpului si e, oricum, de mult (=ani), fie l-am auzit vorbind la televizor. E foarte aprig, foarte conservator, foarte fara nuantze. As zice extrema dreapta, daca ar fi sa-l calific ideologic. Imi pare rau daca ti-am stricat constructul.

  10. da, ma gindeam ca n-ai (fiindca probabil nu-i de azi, de ieri chestia asta), dar si ca nu strica sa intreb.
    nu-i nimic, depistez eu pina la urma.

  11. M-am gindit la chestiune, ca stiu ce e aia sa aduci acuze si nu o fac cu usurintza, dar voiam sa iti spun totusi ceva despre sursa blamului. Singurul lucru pe care mi-l amintesc pertinent este ca unele dintre afirmatiile cu pricina le-am auzit in emisiunile lui de prezentare de carte (Omul care aduce cartea sau Omul nu-stiu-cum).

  12. In primul rand este ma chere sau mon cher sau mon cheri 😀 nu mon chere… (fiecare cu ce-l doare, stiu)
    In privinta traducerii softurilor, incercati voi sa blocati „počitač” adica calculatorul, in ceha… asta a fost oftul meu

  13. ce sa facem cu calculatorul in ceha? ca n-am inteles…

    (despre monmachere am vorbitara deja)

  14. dupa parerea mea e mai simplu sa fie o limba „universala” pentru calculatoare, asta era problema cu cehia si calculatoarele, de ce nu puteau sa pastreze lock computer?

  15. aaa, pardon, am priceput. (mai greu, stiu… :D)
    exact parerea mea de mai sus. tradusul de softuri e o aiureala cu rezultate in ton.

  16. Traducerea programelor pentru calculator e privită acum de companiile producătoare de software ca o necesitate comercială. Sunt puţine ţările în care limba engleză este atât de răspândită încât aproape oricine poate lucra fără probleme cu un program banal netradus. E adevărat, la români a contat şi impactul deloc neglijabil al obişnuinţei de a folosi programe piratate (programe în engleză, evident). Nici noi nu ne-am deranjat să cumpărăm Windows-uri, dar nici Microsoft nu s-a obosit să le traducă. În software, engleza este lingua franca de la apariţia limbajelor de programare şi a compilatoarelor. E dreptul ei, dar odată cu boom-ul IT-ului a apărut o dilemă: e mai uşor pentru o lume-ntreagă să înveţe o engleză pentru a putea folosi un program pentru care plăteşti sau e mai mai simplu să cumperi programul ăla tradus în limba ta ? Cred că asta e explicaţia traducerii softurilor.

  17. Imi suna logic, Shakesrear.
    Ma gindeam doar asa, de chestie, ca eu cind am pus mina pe calculator stiam cinci boabe jumate de engleza (iar la scoala „facusem” germana si franceza). Ma gindesc (poate ma-nsel) ca atunci cind esti tufa si trebuie sa inveti un program de calculator conteaza mai putin in ce limba sint comenzile din meniu, ca tot trebuie sa ti se spuna ce face fiecare dintre ele. Pe tastatura tot Backspace si Delete si Enter o sa gasesti, nu traducerea lor. Iar Open si Deschide sint tot o apa cind nu stii ce anume deschide comanda aia. Iar dupa ce afli, nu mai conteaza ca e Open. 🙂
    Imi amintesc cum au invatat in primii ani dupa revolutie toate dactilografele de prin presa, care nu stiau nici buna ziua sa dea in engleza, sa foloseasca calculatorul pentru culegere si nu numai. Asa cum ar fi invatat pe un meniu in romana, tot asa au invatat si cu meniul in engleza, se intimpla doar sa pronunte gresit, dar nu le incurcau uneltele denumite pe englezeste.
    Invers, am observat ca cei care au invatat direct cu programe traduse au ratat sansa mobilitatii si cind si-au schimbat softul/serviciul/calculatorul etc. au paralizat de neputinta.
    Desigur, toata peroratia asta, desi contine exemple practice, e vorbarie goala, cita vreme nu ma pot pune in pielea fiecarui utilizator. Insa parerea mea, bazata pe ce-am vazut in ultimele doua decenii, este ca netraducerea softurilor are mai multe avantaje decit dezavantaje.
    (de fapt, cred ca in traducerea documentatiilor, nu a softurilor propriu-zise, ar trebui sa ne fie baza)

  18. Cred ca mai e o problme, ce incercam sa zic eu cu ceha. In majoritatea marilor companii, limba oficiala este engleza. Si sunt companii cu angajati de nspe mii de nationalitati. Cand se duce un director in vizita la o filiala in alta tara si da sa deshida calculatorul si ii apare totul in ceha de pilda, omul care nu vb decat engleza, franceza, ca deh e firma frantuzeasca la mama ei, o sa aibe niste dificultati. Expatii inteleg sa invnete limba tarii, dar cei care sunt doar in vizita, e mai greu. Asa, engleza o vb toti, e limba universala, numitorul comun…

  19. Mi-aduc şi eu aminte de începutul erei computerelor. Marea descoperire a creatorilor de software a fost simbolul grafic, iconul, cum i se spune acum. După introducerea lui, nu a mai contat că utilizatorul e bengalez, brazilian sau finlandez. Ştiai că_ca să deschizi un fişier, apăsai pe dosărel. Ca să-l salvezi, apăsai pe dischetuţă.

    Şi-aş fi de acord cu tine în privinţa traducerilor de softwarei dacă aceiaşi utilizatori nu m-ar teroriza acum aproape zilnic cu printări, uploadări, downloadări, backupuri şi alte neologisme. Nu zic să le fi franţuzit pe toate, ci doar să ne fi mişcat puţin mai atent cu ordinatorul pe scări. 🙂

  20. Limba este un organism viu :evolueaza, se modifica, creste… Asa se nasc noi cuvinte, asta e, nu tebuie sa ne placa tuturor.

  21. @shakesrear: ah, cu paragraful al doilea m-ai incuiat, nu mai am ce sa comentez:))

    @cat: no, binie.

  22. No problemo, apasă pe unlock. :))

  23. ah, nu pot, ca scrie in chineza! 😀

  24. (iar mi-am amintit de aia cu „care dracului de tasta e ‘orice tasta’?”)

  25. vidal – uite inca un argument, la care ma gindesc ca vei achiesa, din cit te cunosc pina acum. Omul tocmai a scos o carte (prezentata in Dilema Veche nr. 274 de Marius Chivu, care il tzine pe DCM pe un piedestal cit Kilimanjaro) cu titlul ‘Despre omul din scrisori. Mihai Eminescu’. Despre omul Eminescu. Pe jumatatea de sus a copertii este – ghici – portretul lui insusi. Al lui DCM. Si inca intr-o ipostaza de ‘intelectual’, sa-ti borashti matzele. Hai sa fim seriosi !

  26. achiesez partial – coperta e opera editurii. putea si el sa zica „ho”, dar, de… inima slaba…
    remarc insa ironia de a-i trage numele in multe culori, ca la o parada a diversitatii… 🙂

  27. vidal, da, DCM-ul e fascitoid. cauta in „cotidianul”. cauta in dilema sa vezi ce liste facea – cu toti „indizerabilii”. pesemne ca erai mai mica pe atunci:)
    e de un pupin-bleepism ordinar. in ultimul timp s-a mai potolit cu volutele publice antisemite, posibil sa i se fi zis sa termine. dar, in schimb, a schimbat bidineaua veche cu una noua.

    dar nu despre el si comportamentul lui valah e vorba. ci: cum ti se pare „uebsait”? arata frumos, nu? sau „eroare 404. uebsaitul a (este) cazut.” in cap. si nu s-a mai trezit. vesnica pomenire.
    sau: „daca clicuiti pe buton, uebsaitul intoarce…”.

  28. supertari mi se par.
    tocmai ce-am zis ca avem in romana si banner, inclusiv cu pronuntia anglo. nu vad problema… 🙂

  29. (mirarea mea indurerata referitoare la dan c. nu are legatura cu dilema sau cu virsta mea. ci cu faptul ca il cunosc de pe vremea cind facea „LA&I”-ul de la Cotidianul si, iata, de pomana ‘ti-nchipui ca cunosti pe cineva cit de cit.)

  30. Vidal, sa stii ca nu vreau sa te intep, sau sa fac pe gica-contra. Adica, nu as vrea sa ma consideri rautacios. Poate e doar problema de perceptie. De la distanta, dupa aproximativ 6 ani de citit articole si interviuri, nu pot spune altceva despre DCM. Dar definitiile se schimba de multe ori cu locul geografic.

  31. pai, n-am inteles… cu ce ar putea parea ca ma intepi? de ce spui asta?
    eu constatam ce spuneti voi despre dan c. si ma miram cu toata indurerarea ca dupa atitia ani de zile nu cunoscusem omul in ce-avea (poate) mai rau, ramasesem doar cu ce-avea bun. ca sa aflu ca, iata… :((
    deci din capul locului am luat de bun ce mi-ati spus.

  32. doar voiam sa iti zic ca i mean what i say. sort of preemptive movement:)

  33. a. 🙂

  34. Vidal, nu crezi ca intai ar tb. sa curatam limba romana de barbari si produsele lor?
    Doua exemple, ambele din EvZ:

    „Într-un joc simplu al imaginaţiei se poate intra în atmosfera pe care cei patru membri ai trupei germane Kraftwerk au creat-o, vineri seara, la primul concert susţinut, după 40 de ani de carieră, la Sala Palatului din Bucureşti. ”

    „[..] unde există al doilea cel mai mare aquarium din lume.”

  35. pai…

    intii ca nu stiu cum as putea eu sa curat limba romana de barbari si de produsele lor. sau tu. sau noi doi. sau mai multi. (de fapt nici nu inteleg din ce ar consta procesul asta de curatare. despre barbarismele din presa am tot scris in cinci ani de blog. altfel?)
    pe urma, indiferent de ordinea in care vreun sistem de lupta ar trebui sa lupte pentru ceva sau impotriva a altceva, aici e doar un biet blog personal, pe care, cu iertaciune, scriu in ce ordine imi trec mie rarele idei prin cap. 🙂
    deci, pe scurt, raspunsul ar fi: nu, nu cred.
    🙂

  36. ragnarokul. sabia de berserk(er) aplicata sistematic.

    vezi, aici e diferenta fundamentala: eu cred si tu nu crezi. lol

    ce am vrut sa zic e simplu: pana la pocirea limbii romane cu chestiile de IT romanizate (de fapt ar tb. sa fie traduse, dupa cum network e tradusa prin retea; la fel, site are un corespondent in romana. web la fel), poate ca tu, Stefan cel Mare, DCM-ul, R2D2 etc. ar tb sa impuna niste minime criterii in presa scrisa. ca doare, nene, cand citesc asemenea chestii.

    mea culpa, nu ti-am citit tot blogul. cand o sa am timp, o sa o fac. mi-a placut mult recenzia aia de carte de pe blogul vechi.

  37. poate r2d2 mai repede decit mine, ca eu nu (mai) lucrez in presa scrisa. cit am lucrat am incercat tot ce s-a putut. am scris corect, am corectat la altii, le-am pus reguli pe pereti… la unii a functionat, culmea. :))
    multumesc ca-mi spui ca ti-a placut… te referi la cartuse?

  38. da, la cartuse ma refer.

  39. Netraducerea softurilor a avut un efect dezastruos, adică s-a creat un dialect romglez absolut greţos şi incorect. Şi nu mă refer numai la cuvintele importate ca în original, cele care produc dificultăţi mari de scriere şi pronunţare. Există şi situaţia verbelor, care nu mai sînt româneşti, ci englezeşti, eventual compuse dintr-o combinaţie de DĂ sau FĂ + cuvînt englezesc. Adică se zice şi se scrie „dă copy” sau „fă paste”, în loc să se zică „copiază” şi „lipeşte”. Şi asta se repetă pentru orice verb întîlnit în interfaţa softurilor.

    Învăţarea englezei din softuri este de-a dreptul imposibilă, pentru că softurile folosesc un vocabular redus şi nu au deloc verbe la diferite timpuri, aşa cum cere o exprimare normală în engleză. Rezultatul este o „descurcare” în engleză, nu o cunoaştere a englezei. Cine a învăţat după un manual de engleză ştie mult mai multă engleză decît cineva care a stat zece ani cu nasul numai în softuri în engleză.

    În sfîrşit, legat de softurile traduse, sînt foarte surprins de aprecieri de genul „bun. sint doar o prostioara, unu la mina, doi la mina sint prost traduse. stupid traduse. caraghios traduse”. Poate că asta se poate aplica la Windows şi Office, deşi şi acolo s-au făcut mici progrese în ultima vreme. Dar sigur nu se aplică la majoritatea softurilor traduse de voluntari, care sînt traduse bine. Aş vrea să-mi spui şi mie care sînt softurile a căror traducere ţi s-a părut caraghioasă şi de ce.

  40. Probabil ca ai dreptate in privinta romglezei, dar pe de alta parte fenomenul romglezarii s-a dovedit prezent in orice conditii, indiferent daca preexista sau nu termeni echivalenti atunci cind apare hibridul. Cred ca e mai degraba o chestiune de tipar de gindire, decit de altceva, or, daca ai asemenea tiprae de gindire, nu mai conteaza cine ce iti traduce. Idem invers, daca nu le ai.
    n-am acum exemple sa-ti dau, ca nu mi-am notat. precis ca poti gasi perle destule daca „dai o cautare” pe net. 🙂

  41. Bineînţeles că romglezarii ar fi existat oricum, însă fenomenul romglezei a fost amplificat de lipsa softurilor traduse şi a fost transformat în fenomen de masă, ceea ce franţuzirea din secolul 19 nu a fost niciodată, ea fiind limitată ca număr de persoane ce o practicau.

    Să ştii că s-a schimbat peisajul în ce priveşte softurile traduse. Nu mai e acelaşi de acum 2-3 ani sau mai mult. Deşi au rămas în continuare şi traduceri nereuşite sau greşite, ele sînt minoritare, grosul e format din traduceri bune.

    Eu nu ştiu ce programe foloseşti în mod obişnuit, însă ţi-aş putea recomanda unele softuri traduse bine, pentru că ele există pentru orice categorie de activităţi (editare de text, ascultare de muzică, vizonare de filme, desenare, etc.).

  42. vapa, imi pare rau ca a stat atita vreme la aprobare comentariul tau. vad ca wordpressul face tot ce-l taie capul, indiferent ce instructiuni primeste. :((


Comments RSS TrackBack Identifier URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s