Deci de-aia, da?

Am o vorbă să mai spun, o dedicaţiune cu explicaţiune pentru persoanele care mă acuză de cîrcotăşie exagerată în privinţa limbii române şi care se lamentează cum că „hai, dă-o-ncolo, ai găsit şi tu o virgulă pusă aiurea”… sau „un dezacord făcut din viteză”… sau „un plural greşit”… sau „un anacolut”… sau „o prepoziţie strîmbă”… sau mai ştiu eu ce.

Dragii mei,

Punctul a – Oricît m-ar zgîria pe urechi, nu mă iau de liftieră sau de economist sau de fotbalist sau de specialistul în fizică nucleară care face dezacorduri, pune virgule aiurea, scapă anacoluturi şi prepoziţii strîmbe. Ăia să fie buni la ce s-au apucat ei de făcut. Dacă mai şi vorbesc corect, superdrăguţ. Dacă nu, asta e. Eu îmi permit să frec doar ridichi de mînuitori profesionişti ai cuvintelor, ăia care îşi cîştigă pîinea şi/sau faima prin cuvinte, scriitorii fiind primii pe listă.

Punctul b – Cînd am ajuns să-ţi zic ceva de o virgulă sau de un dezacord sau de un plural sau de un anacolut sau de o prepoziţie, fii convins(ă) că în momentul ăla deja m-am împiedicat la tine de un număr de greşeli cu o unitate mai mare decît suport. Se prea poate să-ţi zic de virgula de dinaintea complementului direct, dar pînă la ea, nespuse, s-au mai adunat cinci virgule, trei dezacorduri, două cuvinte folosite impropriu şi cel puţin un pleonasm. E ca la revoluţie. Nu înseamnă că pînă în ziua aia i-a fost bine lu’ poporu şi abia de cu zori s-a trezit oripilat de regim şi a ţipat că vrea altul.

Mulţumesc pentru atenţie.

Anunțuri

14 comentarii

  1. Cu placeri ! 😀

  2. yup. vezi la mine pe blog una dragutza 🙂

  3. Da’ de ce sa nu „ne luam” de cei care fac greseli si le si perpetueaza senin? Important e cum pui problema si cum argumentezi, in asa fel incat sa nu transformi totul intr-un moment penibil de exhibare a gradului de cultura considerat superior.
    O fi numai cazul meu, dar pe mine ma amuza perlele comise de fotbalisti. Asta dupa ce trec de faza luatului cu mainile de cap, apoi de aia a intelegerii situatiei si apoi de ultima, aia cinica: „mda, ca le si pasa lor cum vorbesc romaneste cand sunt capabili sa sparga salariul tau pe 3 luni in 20 de minute la cumparaturi”.
    Sau asa ceva.:)

  4. a, stai asa, ca deja cu ultima trecem intr-o liga superioara a reprosurilor: „niste frustrati, dom’le”… 😀

  5. eu zic sa zici ca-s de acord si sa nu se mai irite oamenii degeaba
    ai mare dreptate si nu e de tolerat
    eu de-as fi fost as in ale limbii romane… mamaaaaaa ce ma mai luam la harta.

    zi-mi si mie cand gresesc :), mai ales mie

  6. evergreen, tu gresesti mult mai rar decit ai impresia – si prea putin semnificativ. e drept ca de-o lunga vreme am intrat sporadic pe blogul tau (ca si pe al altora, ca si pe al meu…), dar nu-mi imaginez ca brusc din ianuarie 2009 vei fi scriind mai rau. 🙂
    dar daca intru si gasesc fo duda acra, promit sa-ti spun.

  7. 🙂

  8. 😀 parca te-as lua asa intr-un buzunar …

  9. sunt martor al rabdarii vidalicesti. in vremurile cand aveam blog si vidalu il citea si ma comenta cu regularitate (sa nu zic religiozitate ca nu pare genul…) n-a zis nici „pst” atunci cand imi bateam joc, naiv, de gramatica limbii romane.

    ce-i drept, eu eram simpatic. : )

  10. tu nu erai analfabet, nepoate, geaba te dadeai cind voiai 😀

  11. Draga, ai dreptate totala. In ceea ce priveste oamenii care traiesc din limba romana (ca de la fotbalisti nu am nici o pretentzie). Niste fameni, in majoritate, mai ales „ziaristii”. Ii dispretzuiesc fara frontiere.
    In ce ma priveste, incerc, dar stiu ca mai fac greseli, ca prea tare m-am dezobisnuit sa citesc si sa scriu in romana. Ne-a nenorocit engleza asta pe toti.
    Te rog sa-mi spui cind gresesc, desi, daca sint chestiile (re)introduse de academie lately, nu am nici cea mai mica intentzie sa le urmaresc si urmez si sa imi schimb ortografia (si nu numai), la fiecare 3-5 ani, cind le tuna lor. Si, in majoritatea cazurilor, introduc reguli timpite, nejustificate, care nu sint in concordantza cu genetica limbii, etc., adica, fara nici o valoare stiintifica sau practica, in afara faptului ca devine corect ceea ce era incorect si ca, astfel, fac viatza usoara lenesilor si imbecililor, care nu sint in stare sa invetze granmatica si ortografie.

  12. paragraful care incepe cu „Te rog sa-mi spui cind gresesc” parca l-ai fi copiat de pe undeva de la mine :))

  13. Pai, vezi, mai vidale, ca iestem suflete verishoare? Doar itz spusei.

  14. E din ce in ce mai aiurea cu problema dezacordurilor si a nerespectarii propriei limbi. Stiu ca si eu mai gresesc uneori, neintentionat. Dar cand aud alti boboci de facultate la Jurnalism ca ei sunt buni si destepti in ceea ce fac..sau ma rog…vor face, ma iau toti nervii. Pentru ca nu sunt in stare sa lege o fraza corect, fara greseli. Dar nu, ei sunt viitori jurnalisti. Specialisti in comunicare. Yeah, right.


Comments RSS TrackBack Identifier URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s