Senatorii s-au pronuntat pentru inceperea urmarii penale a doi dintre ei

Am jelit-o ce-am jelit-o, dar gata, e cazul să-mi revin, o lume întreagă de cactuşi şi alte suculente mă aşteaptă înapoi în sînu-i ţepos (e un fel de sf undeva pe-aici…) şi, cum toată lumea ştie că toamna-i anotimpul schimbărilor (hihihi, hahaha), am (re)luat-o de la capăt. pe ea, pasiunea.

şi-am pus lîngă gasterie şi sansevieria (pe care nu le trag în poză că-s mai ruşinoase) o aloe şi două haworthia.

Nişte ochi ageri vor depista pe vîrfurile cîtorva săbii de aloe de mai jos nişte urme de colţi de negru mic. Cînd o să prind piticu’ o să-i iau gîtuţul cu lama de ras!

x

(asta fuse Haworthia attenuata v. attenuata – am mîncat un ‘t’ cînd am scris eticheta…)

(iar asta fuse Haworthia fasciata)

Să-mi trăiască. Cred că săptămîna viitoare le şi fac cinste cu nişte apă fiartă şi răcită.

(Ştie cineva unde găsesc „cărămidă ţigănească“? Că prin Obor n-am văzut decît ţigani vînzători de blugi.)

Anunțuri

20 comentarii

  1. zi şi la mine, cum transplantez/separ o attenuată? că am două (mi-i ruşine să pun poze, arată stratificat deja) care au făcut pui mai mari decît ele, li s-au suit la cap…

  2. o ai de mult? daca o ai de doi ani sau mai putin, n-o transplanta.
    ansamblul mama+pui acopera tot ghiveciul? nu mai ai pe unde sa uzi? ca daca mai e loc, mai bine ii lasi in pace.
    la o adica, poti sa desprinzi un pui, doi, trei. ii pui pe o hirtie si-i lasi citeva zile sa se cicatrizeze rana, pe urma ii plantezi in vreo 40% pamint de padure (stii tu de unde…; exclus de sub stejari!) amestecat cu 60% nisip grosier si pietris, poate si spartura de caramida (sau de ghiveci de lut nevopsit), dar nu-i uzi. ghivecele trebuie sa fie mici si patrate, ca sa/i ajute la inradacinat si sa nu retina apa prea multa.
    sa zicem ca ii desprinzi miine, 28 august. ii lasi sa se odihneasca pina pe 1 septembrie cel putin, ii plantezi, iar de udat ii uzi cu apa distilata (ca-s mici si abuzati) sau fiarta indelung si racita, sa zicem spre mijlocul lui septembrie. pe urma s-ar putea chiar sa nu mai poti sa-i uzi, ca incepe toamna si intra in adormire pina la primavara. fiind, cum ziceam, mici si abuzati, nu-i tine in soare direct dupa plantare (bine, nici in alea citeva zile cit ii tii ‘la uscat’ pe hirtie). tine-i la umbra si trece-i treptat, cu mari precautii, spre soare (filtrat), spre locul unde vor ramine definitiv. loc care trebuie sa fie in plina lumina (dar cu posibilitatea unei umbriri fine in orele de arsita ucigatoare din miezul verii), sa fie aerisit, dar sa nu fie in curent! (curentii de aer nu le priesc suculentelor, cu sau fara tepi, dar daca devin oleaca reci, actioneaza ca niste lame si le omoara.)
    iarna, daca poti sa le asiguri 5-10 grade, e perfect. daca nu poti si trebuie sa le tii la caldura, mai uda-le putin, o data pe luna macar. nu vor inflori in conditiile astea, dar macar nu vor muri de sete. (mecanismul e urmatorul: iarna, la temperatura joasa, intra in hibernare, deci n-au nevoie de apa; daca temperatura e prea mare, nu mai dorm, deci, treze fiind, le trebuie apa, altfel mor de sete.)

    nu stiu cit te ajuta toate astea. nici io nu ma pricep cine stie ce. si sint putini cactusari in tara asta.

  3. ah, si nu ceda tentatiilor naturiste. cactusilor le priesc ghivecele de plastic, in cele de lut sint foarte greu de tinut, rata mortalitatii e mare din cauza de umiditate.

  4. am omis varianta in care chiar e nevoie sa transplantezi planta.
    alege un ghiveci nu prea mare (orienteaza-te dupa diametrul ei total si vezi ca ghiveciul sa nu-l depaseasca cu mult). scoate planta cu mare atentie, scutura pamintul de pe radacini si spala-i-le usurel cu dusul. mare grija sa n-o ranesti. daca radacina ramine neranita dupa toate operatiunile astea (nu foarte probabil…), o lasi o zi la uscat si-o plantezi. daca se raneste, trebuie lasata la uscat pina se cicatrizeaza complet taieturile.
    stiu io pe cineva (stii si tu pe cineva) care ar putea sa-ti dea carbune de gratar. il pisezi si-l presari pe ranile radacinii, daca sint.
    cind o replantezi, radacinile trebuie sa fie bine rasfirate, nu adunate ghem si turnat sol peste ele. iar nivelul solului nou nu trebuie sa-l depaseasca pe cel vechi.

    …cred ca mai sint o groaza de lucruri de zis, dar nu-mi vin in minte, si pace. daca eram ‘de meserie’ mi-ar fi venit automat in cap, dar asa… 😦

  5. ah, uite ceva ce-am uitat: radacina trebuie muiata in ceva insecticid (decis sau mospilan, de-un parigzamplu). daca are rani, trebuie date cu fungicid (intrebi la farmacia fitosanitara. probabil topsin)

  6. (ok, la loc comanda cu praful de carbune. un nene care se ocupa de cactusi de 35 de ani zice sa renuntam la metoda asta invechita si adesea riscanta, in caz ca umiditatea atmosferica e mare. asa ca zic si io ca el, ca am incredere.
    gratarele sa se odihneasca-n pace.)

  7. gratarele produc legumitze prajite peste care se pune lamiie, sare, ulei, cimbru, piper sau ce mai vrea omul, si se halesc in disperare, cu toate simtsurile.
    deci a nu se lasa gratarele sa se odihneasca, c-ar fi pacat. 😀
    cind mi s-a rupt un cactus (ala de-a-nflorit), acum citva ani buni, am lasat sa se usuce rana si dup-aia l-am infipt in pamint linga mama lui. si nu s-a suparat ca nu l-am dat cu prafuri si insecticide.

  8. oi, complicat!
    mulţam de indicaţii

  9. @mack: nu-i complicat. doar desprinzi lastarul, il lasi la uscat si-l infigi in sol.

    @april: nu e obligatoriu de dat cu insecticid sau fungicid, e doar o masura de precautie ca sa nu il bagi in sol direct bolnav, dar asta se intimpla mai des la transplantarile de primavara, cind aerul e mai umed si mai rece.

  10. ( totusi infiptul in pamint linga mama lui nu-i o idee buna oricind, fiindca unele specii sint competitive si-si canibalizeaza firtatii.)

  11. Oh, pai aloe arata inca FOARTE BINE! Daca ai fi apucat sa vezi in ce hal ajunsese sa arate Dracena mea, dupa ce Missica mea s`a hotarat brusc sa devina vegetariana!… 🙂

  12. Rectific – e vorba de Dracenele mele! Ca s`au succedat mai multe, pana am renuntat… ca nu reuseau sub nici o forma sa supravietuiasca …

  13. pffff… Iubika, bine c-a supravietuit Missica! ca parca dracena era toxica pentru mite ultima data cind am verificat 😦

  14. vidaleeeeee…. ni s-o rupt mostera, vidaaaaale! a crăpat în două – pok! acu’, ce să facem cu iea, vidaaaleeeeee? că am pus-o să dea musteţi ăn apă, da’ alceva ce mai facem, vidaleeeeee, cp tare ni-i frică să nu să ducă, vidaaale, tată…

  15. haoleo, conasule, io nu ma pricep la d-astea decorative… numai la cactusi, orecum, si la aromatice, oaresce. despre monstru’ cu pricina stiu doar ca nu vrea soare direct si ca trebuie udata zdravan (mai ales vara), adica sa aiba mereu pamintul jilav – poate pe-aici pe undeva sa fie f’un motiv?
    :((

  16. (*jilav, da’ nu ud de-a binelea nonstop, ca moare inecata!)

  17. (io zic sa-ncerci sa pui un lastar, ceva, si in pamint nisipos, sa nu tii toate ouale-ntr-un cos.)

  18. mersak!

  19. pai, chiar ca n-ai pentru ce… 😦

  20. Hi hi, stie motanul tau ce-i bun !!! Arata bine Aloe a ta ! ( suculenta pot spune 🙂 )


Comments RSS TrackBack Identifier URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s