ce te faci cu scriitorii astia?

hai să presupunem că traduci o carte de beletristică. din, să zicem, engleză. să mai presupunem că autorul de limbă engleză şi-a presărat cartea cu expresii dintr-o altă limbă. să zicem, franceză. sau germană. nu contează. întîmplător, tu, ăla care traduce, cunoşti expresiile cu pricina în original şi vezi că autorul le-a scris greşit. greşit pur şi simplu, nu intenţionat, din vreo nevoie contextuală. ce faci? le schimbi pe şest sau le laşi cum sînt şi în nota de subsol precizezi că aşa apare în original, ca să se spele pe cap cititorii cu scriitorul lor? eşti adică fidel cu orice preţ textului original (sau mai exact ediţiei originale…) sau faci şi proof-reading-ul pe care trebuia să-l facă alţii, în ţara de origine a cărţii?
Anunțuri

21 comentarii

  1. Pai, sigur ca faci corecturile daca te prinzi de greseala. Dar eu n-as scrie ca e gresit in original – informatia nu e utila cititorului roman.
    Bun, exista, cum ziceai, si varianta in care textul e gresit in mod intentionat – dar asta s-ar putea deduce, normal.
    Dar acum, ca ai scris-o, ma apuca frica: mi-o fi scapat asa ceva?

  2. asa ma gindeam si eu, ca n-are nici un rost sa-l faci de rahat pe autor… de dragul a ce? valoare documentara? ush! alt motiv? nu vad. so…

  3. Cred că ştii de la început răspunsul la întrebarea asta. Faci totul să fie bine. Autorul, să mor eu, nu se va simţi deranjat. Asta nu înseamnă însă că va ajunge vreodată să îţi mulţumească 🙂
    O zi bună, Vidalule…

  4. Parerea unui traducator care lucreaza cu Consiliul Europei este ca autorul trebuie lasat sa greseasca pentru ca este dreptul lui. Daca traducatorul are ceva de spus o poate spune in notele de subsol.

  5. dar, ovidiu, intii ca vorbim de beletristica, nu de texte administrative, si apoi, daca autorul trebuie lasat sa greseasca, la ce mai exista corectori, redactori si capete limpezi la edituri?

  6. O traducere oricit de profesionala de natura tehnica (fie ea chiar si pentru Consiliul Europei) nu e totuna cu o traducere literara. Subscriu la zisa lui Gheo.

  7. Voi tineti cu ursu? Inima buna.

  8. explicatiile vis-a-vis de o inadvertenta aparuta in textul original se semnaleaza in notele traducatorului: acolo se pot inclusiv sugera corectii. in mod normal, traducatorul se angajeaza prin contract sa lucreze cu o anumita editie a cartii respective. Este raspunderea editurii sa ii semnaleze autorului eventualele inadvertente, nu a traducatorului. Si acesta o poate face, daca doreste neaparat, adresindu-se direct editurii respective. Cartile lui Rushdie sunt pline de inadvertente de ordin istoric, unele devenite celebre pe care traducatorii sai, dintre care unii au cam fost ucisi, nu le-au "corectat".
    autorul e autor, traducatorul, fara a-i minimaliza contributia ( a lui e in aceeasi masura o munca de creatie) este doar traducator si rolul lui nu e altul decat acela de a reda sensurile lucrarii originale cat mai fidel.

  9. Eu pledez pentru fidelitate (sigh). Nu aş corecta autorul. Sunt de acord cu Ovidiu. Nu trebuie confundate rolurile. Ori eşti traducător, ori corector.

    Ar fi treaba redactorului cărţii să sugereze că varianta propusă de autor este greşită în limba terţă. Treaba ta, ca traducător, este să traduci cartea din limba engleză în limba română şi eventual să-i semnalezi redactorului respectivele greşeli, urmând ca redactorul să-şi bată cap cu dilema asta.

  10. Vidal, o sa pun un link catre tine in apele mele teritoriale. Inima buna.

  11. multumesc frumos pentru comentarii! (ceea ce nu inseamna ca le-am inchis… astept oricind opinii!)

    eu cind traduc pun note de subsol. mi se pare normal sa nu ramii ca la poarta noua cind dai peste cite o referinta mai mult sau mai putin absconsa. poate citesti in autobuz – ca mine – si n-ai acces la net sau la alta sursa de informare, si ramii nesatisfacut, ca sa zic asa. si asta, din cite stiu eu, este, dupa teorie, munca de redactor (nu de corector! corectorul schimba typo-urile, reface acordurile gresite, scoate virgula dintre subiect si predicat si o pune la atributivele explicative), desi o fac foarte multi traducatori. care va sa zica, e o munca de redactor pe care o fac adesea tot traducatorii – aia pe care-i maninca.
    eu nu sint traducator profesionist, cu patalama si instructaj de rigoare, si de aceea postez astfel de intrebari. as vrea prin urmare sa stiu daca delimitarea stricta a feliei de traducator, cum, de pilda, propune stingo, este chestie de optiune personala a celui care traduce sau o regula de baza a activitatii, pe care o incalca doar diletantii. ca mine 😀 .
    in alta ordine de idei…
    @shalimar: cred – si poate ma insel – ca ar trebui sa intervina si judecarea ‘valorii de document’ a textului tradus. ca una e sa-i lasi lui rushdie data istorica gresita si alta e sa-i lasi unui cutare scriitor un, sa zicem, "der" in loc de "das" nemtesc.

    …si banuiesc ca, in definitiv, mai e si varianta "mail-de-la-traducator-la-autor".

  12. a, si, desigur, sa nu uitam ca traducatorul care se respecta preda textul tradus deja redactat intr-o mare masura – mai exact, in masura in care se pricepe. textele neingrijite si cu prea multe greseli sint, de regula, returnate. deci nu vad cum s-ar putea totusi separa atit de strict activitatile din jurul viitoarei carti.

  13. Eu vorbesc (poate partinitor, na!) ca traducator SI ca redactor. Stiu insa ca atunci cind am prins vreo greseala (de cronologie, strict factuala sau de limba) intr-un original, cei de la Polirom au luat legatura cu proprietarii copyright-ului si le-au trimis observatii.
    Pentru fictiune eu ramin la ideea corecturii tacite (daca te prinzi de greseala). Nu-i nevoie sa-i spui cititorului roman ca, uite, ba, io, romanu’, is mai destept decit aia faimosi de dincolo. Exista bucatarie interna si produs finit. Ca simplu cititor, prefer sa ma bucur de produsul finit. Ca asa, chestii de bucatarie s-ar putea spune cu miile. Dar nu-i neaparat relevant.

  14. tot ca traducator eu raman la varianta de a nu interveni in textul propriu-zis dar de a te folosi de note de subsol pentru a-ti sustine punctul de vedere
    ( a da explicatii, a face trimiteri etc.) E problema editurii tale daca accepta traducerea cu respectivele note. Traducatorul nu este un imbecil ci, de cele mai multe ori, cititorul il crediteaza fara sa realizeze cu o autoritate uriasa: el este primul interpret al operei respective, de el depinde ca intelesurile ei sa ii fie pe deplin accesibile cititorului, orice ar insemna asta. Un traducator erudit si talentat este un traducator foarte valoros. Dar orice punct de vedere care nu ii apartine autorului face obiectul unor note separate. Textele nu se "manaresc".

  15. @shalimar: am observat ca nu-i mare filozofie ‘firul direct’ cu autorul – bine, cu simpla conditie sa traiasca, sarmanul. google search cu numele autorului iti da, intr-o majoritate de cazuri covirsitoare, adresa de mail…

  16. mailul, mailul!
    si cred ca e foarte bine daca traducatorul pune note de subsol! pentru ca nu toti cititorii se prind de/stiu lucrurile la care se face referire – da’ io nu consider asta munca de redactor, sau ma rog, la mine traducatorul o fi traducator-redactor, vorba ta.
    iar pentru cazul in care nu se poate contacta autorul in nici un chip, sa se corecteze fara tam-tam greselile majore de limba, ca facind parte din bucataria interna.

  17. shalimar, eram gata sa fiu de acord cu tine, pina ai spus "orice punct de vedere care nu ii apartine autorului face obiectul unor note separate". tin sa-ti amintesc ca nu vorbeam in nici un caz de puncte de vedere (cu atit mai putin, in context, de ‘minarirea’ textelor originale), ci de pure greseli din ignoranta. cum a fost exemplul cu limba germana.

  18. pina la urma, cred ca varianta unei corespondente directe si eficiente cu autorul este cea mai simpla, presupune traseul cel mai scurt, elimina multi factori intrebatori si perturbatori s.a.m.d. cred ca, pentru a obtine un produs final cit mai bun, e bine ca fiecare din lantul obtinerii acelui produs sa dea masura maxima a capacitatilor sale. pot nimeri, intr-un caz nefericit, unul dintre miile de redactori nepriceputi, si-atunci se pot intimpla lucruri urite cu textul cu pricina. nu mai bine sa rezolv din start cit de multe lucruri pot si am dreptul? cred ca o corespondenta lamuritoare cu autorul/agentul imi poate largi acest drept.

    (dupa cum vedeti, m-am proptit cu coatele si picioarele in usa debaralei mele de traducator-redactor si nu voi sa ies d-acolo nici prin tirire… :)))

  19. nu toti traducatorii au fir direct cu autorii pe care ii traduc. de cele mai multe ori de lucreaza prin intermediar (editura care detine drepturile). daca esti norocos si poti face acest lucru, atunci, by all means, do so 🙂
    eu numesc "manareala" interventiile neautorizate in text, sens in care e bine sa iei legatura cu autorul sau cu editura.
    daca e mort, bagi note de subsol :))

  20. bravo, gheo. micile aranjamente, interventii in vederea obtinerii unui produs final cit mai bun nu trebuie sa ajunga neaparat (ba chiar deloc, as spune) la cititor. o carte e munca de echipa, pina la urma. doar textul cartii apartine autorului. textul initial. si traducatorul il repara pe autor, redactorul il repara pe traducator, apoi corectorul etc. cititorul vede doar produsul final, cum am zis.
    si, vidale,cred ca un mail la autor e cea mai buna (si dreapta, si directa) solutie. in general autorii LOR sint amabili si dornici de a ajuta. poate, cu ocazia asta, isi da si el seama de o eroare care a trecut si de el, si de redactorul lui, si de toti ceilalti. poate la editia paperback o vor indrepta si ei. ce, noi nu scapam nici o duda prin cartile noastre?

  21. pai stii cum e, nu poti aduce o modificare unui text fara aprobarea autorului, deci pledez pt nota traducatorului:)


Comments RSS TrackBack Identifier URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s