nu mai citesc cartile cotidianului

cărţile din colecţia ziarului cotidianul mă enervează şi n-o să le mai citesc. nu mă enervează ele ca_cărţi, ci mă enervează că şi-au bătut joc de ele. două mari şi late am citit pînă acum, centaurul şi omul ilustrat, amîndouă redactate de madam crupenschi, care care diplomă în ciupeli şi ţepe. nici nu cred că s-a deranjat să se uite pe cărţile alea. centaurul plînge de nervi, îngropat sub un morman de greşeli de culegere şi absolut neredactat. nu te poţi bucura de scriitura lui updike, că ţi se împleticeşte privirea în gîndacii cu picioare rupte.
omul ilustrat, ce să mai zic, după ce că l-au redus cu tupeu la nici jumătate din cartea originală (cartea ar fi trebuit să se cheme mică selecţie din omul ilustrat de ray bradbury), nu s-a uitat nimeni pe ea după ce-a trîntit-o detepistul în pagină. de-un parigzamplu, cel puţin o treime de cărticică n-are linii de dialog – deşi dialoguri are… e aproape necitibilă. păi, dacă tot publici un sefe vechi de peste o jumătate de secol, a cărui valoare literară se apropie vertiginos de zero, ceea ce înseamnă că încă un val de necunoscători într-ale sefeului va strîmba din nas şi va zice ‘pa, sefe’, dacă tot faci d-astea, măcar fă cartea aia atît de citibilă cît a făcut-o şi autorul ei. căci e o carte-document, în definitiv.
Anunțuri

17 comentarii

  1. n-o fi mai simplu si mai avantajos sa le cumperi din librarii? really.

  2. ar fi mai simplu si sa iau masina 667 in loc de troleul 66, dar nu despre asta era vorba.
    lasind la o parte ca am cumparat destule carti ‘din librarii’ care erau facute cu picioarele ma-sii de editor. inclusiv unele scoase de o editura care incepe cu h, de pilda.

  3. trist… mie-mi parea o idee ok, desi nu stiu cati ar fi fost dispusi sa citeasca o carte pe saptamana. dintre aceste titluri, eu m-am bucurat de cartea lui Capote.

  4. simplu = ma duc in librarie si imi iau ce carte vreau eu cand vreau eu fara sa-l mai astept pe t. morar sa isi faca reclama la tv. si, in cele mai multe cazuri, nu intalnesc probleme de genul celor pe care le-ai enuntat. despre masina 667 nu as putea sa imi dau cu parerea pentru ca nu stiu de unde vine si unde merge 🙂

  5. dupa cum spuneam si mai sus, dar n-ai vrut sa citesti, nu stiu de ce, "probleme de genul celor pe care le-am enuntat" am intilnit destule si in cartile din librarii. vorbeam despre niste carti, pur si simplu. de pilda, astea de la cotidianul sint prost facute. nu le mai citesc. cele din colectia cutare de la editura cutare sint prost facute. nu le mai citesc nici pe alea. subiectul nu era "cartile lui morar vs. cartile din librarie".

  6. dar, avind in vedere ca nici macar nu ne contrazicem, iar tu vii rar pe-aici, mai bine un cintecel vesel sa cintam! :))

  7. ok, mi se parea destul de clar ce am spus, dar daca nu, hai mai bine sa cantam 🙂

  8. io cint deja…..
    summertimeeeeeeee……. eu si Janis, de fapt.

  9. Eu le-am cetit pe toate 😛
    Da, nu-s bine făcute (cu excepţia celor "făcute" după ediţii mai vechi, cum a fost cea cu povetirile lui Tournier), dar avantajul lor cel mai evident e mare, domnule. Anume, că-s ieftine. Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu sunt un pic dezgustat de cei care vor să profite fără ruşine de snobismul nouveau-riche, şi pun preţuri care ne dor pe noi, les anciens pauvres. Şi, în timp ce fac asta, bagă în aceeasşi categorie pe Dostoievsky, Rushdie, Sofie Kinsella

  10. Bine, dar e un simplu comentariu de blog, nu o dezbatere în agora :). Eu ştiu doar că în toţi anii de studenţie preţul cărţilor a fost adesea ca o palmă, ca un scuipat aproape. "Sărăntocule, pleacă de aici." Noroc cu anticariatele, deşi uneori acolo am trecut prin umilinţe mai mari. Acum nu mai sunt student, dar trebuie să am două slujbe ca să am un trai semidecent. Din cauza asta, în loc să fiu, cum poate ar trebui, un cavaler bibliofil, sunt un milog care se bucură de o pomană. Ce să fac?

  11. Se gasesc in librarii? in alte traduceri, publicate de alte edituri? eu nu le-am vazut. Prin anticariate, poate.

    Campania asta popularizeaza literatura de calitate si o face accesibila si oamenilor cu venituri mai mici (care poate ar vrea sa citeasca, dar nu-si permit sa dea banii p-o carte).

    Intr-adevar, e trist ca sunt editate cu picioarele. De multe ori m-am enervat si m-am amarat. Mi se pare bataie de joc. Dar nu e vina cartilor (i.e. autor+scriitura), pe ele le iubesc si de asta le cumpar 🙂 (evident, in lipsa de alte editii).

    Mai rau ma enerveaza o traducere cretina decat o greseala de tipar. In cazul asta imi notez numele traducatorului si nu mai iau niciodata carti traduse de el/ea. Si cu asta basta.

  12. eu nu pot decit sa fiu de acord ca-s ieftine si sa salut initiativa, dar aici ar fi doua chestiuni de precizat:
    una – daca-s ieftine inseamna musai ca tre’ sa fie prost facute, nu?
    a doua – discutia despre pretul cartilor e mult mai ampla de atit. MULT mai ampla. deci e nedrept s-o reducem astfel.

  13. Vlad si Djinn, va rog sa mai veniti pe aici, da?

  14. Trista experiente traducerea in adevar – Ackroyd, care pare si un roman destul de slab, este tradus infect. Citeam, traduceam intai in engleza, pricepeam si treceam la pasajul urmator. E genul de traducere mot-a-mot – inca astept sa gasesc in vreun volum "rupe-te-ai un picior" sau mai stiu eu ce alt miracol al conversiei ad literam. Deocamdata sunt la Fuentes si recunosc ca-mi place. Mai mult…dupa ce termin cartea si-mi iau probabil o mare plasa cu urmatoarea.

  15. frumos, mersi… uitatul lung la un perete alb stiu ca nu e de bine 🙂

  16. un an mai tarziu… v, in caz ca mai treci pe-aici… nu vreau sa te deprim, dar ia uite, ‘cotidianul’ cu cartile nimicite de crupenschi (se pare ca ed. univers abia i-a deschis apetitul) e la loc de cinste:

    http://papercuts.blogs.nytimes.com/2008/02/01/and-i-am-the-tim

    de curiozitate, a citit careva editia romaneasca a lui the new times book review?

  17. @l: trec pe oriunde mi se lasa comentarii, ca primesc instiintarea pe mail.
    din editia romaneasca a lui book review am apucat sa citesc doar doua materiale, care mi s-a parut in regula (e drept, in caseta tehnica a revistei nu apare madam crupenschi); am citit si o jumatate din carticica despre aborigeni (seria de carticele e redactata de ea) si am avut oaresce probleme – unele chestii nu-mi ‘suna’, dar nu atit ca sintagme, cit ca logica a frazei, iar informatiile sint uneori cam incilcite, de unde deduc ca s-ar putea sa fie probleme cu traducerea si cu redactarea…
    in plus, in caseta tehnica am gasit un ‘credit foto’ care m-a lasat uitindu-ma lung la un perete alb…


Comments RSS TrackBack Identifier URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s