lista de intrebari pentru cititori

m-am sculat de-o ora jumate şi încă am capul mare, aşa că vă întreb pe voi:
 
1. credeţi c-o mai invită cineva la anul pe ellen de generes să prezinte oscarurile? (mie mi-a părut că tot are treburi mai importante prin culise şi se grăbeşte să-şi spună pe scenă cele două propoziţii legate printr-o conjuncţie ca să plece să-şi vadă de ele. de treburi.)
 
2.  nu-i aşa că ada roseti şi-a scos dinţii de cal de jos şi şi-a pus în locul lor o plăcuţă mai mică şi mai discretă?
 
3. mai e cineva pe care l-a călcat pe timpane trioul de negrese îmbrăcate în roşu, zbierînd de mama focului – că aşa ştiu ele să cînte – piese neinteligibile, dar candidate la oscar?
   3 suplimentar. este adevărat că beyonce are craci, dar n-are charismă?
 
4. este adevărat că un sfert din noaptea oscarurilor a fost campania electorală a lui al gore? 
 
5. unde (în bucureşti) găsesc de cumpărat un pîrlit de termometru pentru cuptor?
 
6. mai există în timişoara farmacia la prinţul turcesc’? :)))
Anunțuri

mama, ce m-am saturat de politica!

dumnealui este Flash, un shire de trei ani, care aleargă într-o mare scîrbă, parcă înotînd cu pantalonii ăia largi.

 

 

e cît un cal!

 

pe lîngă el, pîrliţii de ponei shetland păreau şi mai mici decît sînt.

 

 

mai exact, cam atît de mici erau:

 

 

adică un fel de căţei.

 

 

înapoi la oile noastre – pe etaje:

 

 

sau pe calorifer:

   

 

ne jucăm?

 

 

aidi pa!

 

 

o dupa-amiaza de ciine

• de-abia m-am apucat şi mă gîndesc să mă las.
nu înţeleg. cum poţi să faci traducere bună dintr-o limbă străină în limba română, cînd în românia asta n-ai dicţionare de specialitate pentru uzul traducatorilor (şi, în definitiv, dex-ul propriei tale limbi confundă paronimele între ele, a se vedea chimen şi chimion)? îmi aduc aminte de un articol din ’90 al lui dan c. mihăilescu despre necesitatea ne a ne năpusti, o dată cu ieşirea din comunism, la făcut dicţionare, enciclopedii, tratate şi sinteze, adică exact ce ne-a lipsit înainte. na, sîntem în 2007 şi încă nu s-a năpustit nimeni. 
 
• datorită lui underhill, am ajuns să citesc şi mi-a plăcut la nebunie un argument al comitetului de iniţiativă care vrea să modifice constituţia, să scrie în ea că_căsătoria e permisă numai între un bărbat şi o femeie: cică „Opozitia noastrã fatã de asemenea parteneriate nu se datoreazã unor
prejudecãti fatã de homosexualitate si poligamie, asa cum tot auzim, ci
unei convingeri solide si rationale cã Dumnezeu stie mai bine decât
oricine ce este bine pentru noi si pentru societatea noastrã
“. :)))))))))))
rîd şi eu ca să nu plîng, ce vreţi. convingerea raţională că dumnezeu ştie mai bine decît mine ce-i bun pentru mine şi societatea mea mi-a adus lacrimi în ochi.
 

• ar fi bună o reglementare care să-i împiedice pe unii ca mine
să amestece într-o însemnare petiţiile raţional-bisericoase şi nou-dreptace cu traducerile din limbi străine în limba română.

reglementari lipsa

• mi-ar plăcea să existe vreo reglementare care să te împiedice să comiţi secvenţa urcat-în-autobuz-trîntit-pe-scaun-dat-drumu’-la-manele-la-maximum.
(sau ar fi trebuit să zic ‘la maxim’? sau ‘la maxx’, şi mai bine.)
• ar fi bun şi un fel de cod care să reglementeze relaţiile dintre scriitor şi traducător. adică, dacă tu, traducător, îi trimiţi un mail respectuos autorelui, în limba lui maternă, şi îl rogi să-ţi explice o chestiune absconsă din propria-i carte, nu cu alt scop, decît cu acela de a ieşi bună şi în varianta tradusă (sau măcar în aia, sic!), atunci el, autorele, să fie obligat să-ţi răspundă. vreodată.
 
• ar fi bună şi o reglementare care să-i împiedice pe unii ca mine să amestece într-o însemnare manelele din autobuz cu traducerile de literatură beletristică?
(asta ultima deci sub formă de întrebare) 

ignariitius ignifugatius ignitiones

ca să nu mor – cînd oi muri – în stare de completă prostie, vă rog frumos să mă luminaţi – care oţi putea – despre ce-ar putea să însemne sintagma funis ignarii… în legătură cu o canonieră. că eu nu mă pot gîndi – oricît m-aş gîndi – decît la faptul că persoana care a scris-o confundă nişte treburi, căci ignarus nu, n-are nici o treabă cu igniţia…
mulţumesc.

iesi cu tractorul din padure

vine detepistul la redacţie cu ochii cît cepele – rămaşi aşa de la
examenul de reluat permisul de conducere suspendat mai prin ianuarie.
cică ‘auzi enunţ de întrebare:
ieşi cu tractorul din pădure. cum trebuie să…?’
mă rog, restul nici că mai contează.

sa moara ratb-ul! miine! ba nu, diseara!

mă enervează ratb-ul. de ani de zile îmi cumpăr abonament tocmai
ca să scap de tracasările cu număratul biletelor, căutatul prin
buzunare, descoperitul unui perforator care să funcţioneze, datul
biletului din mînă în mînă, mă-scuzaţi-n-aţi-putea-urile
ş.a.m.d. mai ales că problema mea, la urcarea într-un mijloc de
transport în comun, e să ocup repejor unul dintre cele dou-trei locuri
bune de citit. nu biletele mă pasionează pe mine.

şi mă trezesc că ratb-ul îmi înlocuieşte abonamentul cu un card pe
care trebuie să-l validez la fiecare călătorie. în vreunul dintre cele
trei mari şi late aparate care, am observat eu, funcţionează des. dar
nu tot timpul. şi, culmea tupeului de regie autonomă, dacă îi prezint
controlorului cardul nevalidat, deşi
l-am plătit şi e valabil, primesc amendă.
măi oameni buni, chiar nu există limite ale obrăzniciei instituţionale în ţara asta?