deci m-am intors

pe-aici am plecat
 
 

16 zile am zăcut



 
sub jonathan
 

am citit (două
cărţi şi-un pic), am mîncat

– cinci cîte
cinci guvizi
– cinci cîte
cinci stavrizi (după al doilea sau al treilea am observat farfuria – curată –
pe care ar fi trebuit să cazez şirele. ei, zău, nu se halesc cu totul? nu?
sigur? păi nu-s tot un fel de hamsii? mai măricele? bine. ia, tanti, farfuria
aia de-aci, pune-o-n sertar la curate.)
– multe cîte
multe hamsii
– un chefal
– un cur de
calcan
– o vulpe de mare
 
(am lăsat din ea
doar doi nasturi, pe ăilalţi doi i-a ronţăit un căţel)

– un zărgan (cînd
am văzut c-avea şira azurie-fosforescentă era să scap furculiţa din mînă, dar
m-am adunat şi l-am păpat cu dinţi cu tot. ai lui.
– un hanus –
aşijderea cu dinţi cu tot
– o feliuţă de
păstrugă de care nu-mi mai amintesc nimic, aşa era de meschină
– am fugărit
pisică de mare timp de două săptămîni, pînă şi la acvariul constănţean am ajuns,
iată
,

 
şi n-am prins-o
decît în ultima zi, într-un mic turneu prin vama veche. o feliuţă la fel de
meschină ca păstruga, încăpea în podul palmei. dezamăgire mare. şi l-a mai şi
căsăpit pe săracul steve irwin (nu mai dau link, c-a scris deja despre asta
toată lumea bună).

şi tot vulpea de
mare a fost mai gustoasă. dă-o naibii de pisică, am pus-o pe lista neagră,
fir-ar.

 

***

prietenii au
plecat după weekend-ul nr. 1, lăsîndu-mi

– una bucată
lanternă.

– una bucată
spray off

– una bucată
cămaşă cu amintiri din vama 2004. s-a purtat în draci.

s-au reîntors în
weekend-ul nr. 3, ca să mă care şi acasă, thank you kindly.

 

***

cît despre vama
veche… adio, vamă veche. never again. după discoteci cu lasere, canapele de
piele pe nisip, tîrfe dansînd lasciv pe butoaie, căcaturi fosforescente, tocuri
şi paiete, asta mi-a pus capac
:
 
adică stuful b52
e mai nou THE CLUB. şi, am înţeles, se intră cu cartelă.
aidi pa, vamo!
 
 
atît a mai rămas din vamă.
 
back to may the
second, dau nas în nas cu mircea toma, de două ori, o dată vorbea la telefon
(m-am holbat la el o ţîră, dar nu dădea semne că va termina prea repede), a
doua oară lua masa cu sulfina mediului, n-am apucat deci să nimic, fiindcă
voiam să-l întreb ce curul meu caută în doi mai, o vrea să-l salveze şi pe ăsta
ca pe vamă? zît!! poate la anul o să-mi confecţionez un ecuson, salvaţi doi mai-ul de salvatorii vămii
vechi!
just in case…

 
***

în rest… precum
în reclama cu efemerida… ce viaaaaţă
live avem!

apoi ne-ntoarcem
la bucureşti şi ne reluăm viaţa playback.

 

***

6 dimineaţa, ochi
beliţi, digitala pe felie, să prind răsăritul.

 

da, măi, ştiu,
l-au mai prins cinci milioane de digitale înaintea mea, şi ce
?

6 jumate – 7, înotat. în septembrie, deja, asta se traducea
prin 14 grade afară şi vreo 10 în apă. la bucureşti nu mă scol înainte de 9
jumate şi nu fac baie în nimic mai rece decît apa fiartă.

(nu, răsăritul nu
era cîş, îmi alunecase mie salteaua pe izopren)

 

***

furtuna

 

şi dimineaţa de
după
 
 

***

în dimineaţa de 1
septembrie au venit delfinii. pînă în buza golfului, şi chiar mai în interior,
la nişte zeci de metri de plajă, cîteva spinări jucăuşe, cu aripioare lucioase.
apoi, departe sus, a trecut un stol de berze cît un nor de furtună. marea era
cleştar.

cufundacii şi
pescăruşii, muştele, perechea de gîndăcei, tîrîtoarele, buburuza, peştele mic
înotînd alene la doi paşi de mal, în apa sub un metru adîncime, păianjenii de
la toaletă, albinele, cîinii de pe plajă – o familie de trei vagaboande
rufoase, doi pirinei albi, trei terranove negre, golden retrieverul, bassetul
cît un caltaboş de cartea recordurilor, boxerul tigrat, cockerul auriu scump la
vedere, o familie cu o pisică neagră supărată, două miţe vagaboande, una
dormind nonstop la
nudy bar, alta

 
jucîndu-se ca un
căţel pe plajă şi pe malul apei,

calul de pe deal
(şaişpe zile un cal pe deal)

milioane de
vietăţi, incredibil, în liniştea aia!

 
***
 pe dig
 
 
***

precum în cer,
aşa şi pe mare.

 
gata.


 

Anunțuri

15 comentarii

  1. beton serialul cu poze. traiasca-ti camera, cortu’, prietenii, cirpele si alte rufe, vacantsa, soarele, etc.

  2. ce mai fotoreportaj, nene! 😀

  3. mai am. le pun pe flickr. nitzika rabdarika

  4. stiam eu ca ma pot baza pe matale, v-ule, ca sa simt si eu ca am fost in concediu….:))

  5. frumoasa retrospectiva, m-ai salvat de la melancolia de martzi tomantic si vanturos 🙂

  6. Departeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee is alive!!!!

  7. just… perfect!

  8. Bine ai revenit, Vidalule. Faine poze. Ma bucur pentru voi.

  9. welcome back! 😉

  10. Foarte frumos. Mulţumim.

  11. 🙂

  12. iubesc vidal ca scrie asa!

  13. ‘aide, catz, lasa vrajelile si scrie! iaaa!

  14. si ca pozeaza asa! (tranzitiv vorbind)

    & multamesc de comentariu, chiar daca n-a ajuns decat ca notificare (deh, weblog). gestul conteaza! 🙂

    (p.s. dintr-o data insemnarea de vacanta pe care o pregateam pentru un moment dat nu mai pare asa magnifica la vazul celei de fata)

  15. ce de poze frumoaseeeeeeeeee!
    oare o fi luat cineva pisicii de pa plaja la bucuresti?


Comments RSS TrackBack Identifier URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s