„Am întins mîna şi mi-am trecut încet degetele peste cele două bobine de in gălbui şi aspru, întărite cu clei. Al naibii să fiu dacă nu erau alea cu care taică-meu priponise lemnele în cruce înainte de-a bate în cuie pe ele statueta sfrijitului! Aveam vreo… hai să zicem şapte ani, cînd l-am văzut făcînd [...]
„Erau doi ani de cînd îl luaseră cu duba, şi abia acum îmi dădeau voie medicii să-l vizitez. Aşa mi-a spus mătuşă-mea la care stăteam, „Mergem la tata, că medicii ne dau voie să-l vizităm”.
Aşa că am mers la Colina Albă cu Ford-ul ei nenorocit care scîrţîia şi băşea, ca ultimii sărăntoci ce eram, ea [...]
Azi, cînd avionul lui Bush s-a rotit pe pista aeroportului nostru, mi-am dat seama că, văzut din faţă, Air Force One arată exact ca un ştrumf cu căciula dată pe ceafă. Are nas, ochi, atitudine, e albastru. Cred că cineva a jucat un renghi preşedinţiei americane.
Bine că are interceptor de rachete. E un ştrumf defensiv, [...]
La naiba, am crezut tot timpul că omul ăsta e nemuritor!
La naiba, niciodată nu mi-a trecut prin cap că omul ăsta ar muri vreodată.
.
.
