aia cu dumas de-acu’ două însemnări mi-a amintit ce draci mi-a făcut
o reporteriţa-’ulii pe 16 decembrie, intervievînd nişte puşti de liceu
născuţi o dată cu revoluţia. printre altele, dobitoaca i-a înfipt uneia
microfonul sub nas şi i-a pus, fisurată toată în anticiparea
răspunsului revelator, întrebarea: ‘ce-ai alege între o carte de alexandăr diuma şi un telefon mobil?’
lasă că oricum n-am înţeles ce voia dobitoaca să întrebe. să aleg…
adică_cum? la modul spiritual? practic, în magazin? fă, eu aş cam
prefera o carte (deşi nu întotdeauna), dar nu de alexandăr ăla, şi dacă alta n-ai să-mi dai, mersi frumos, aleg mobilul. e bine?
tot mobilul l-a ales şi puştoaica. bravo ei. numai dobitoaca a jubilat
scurt, preţ de două secunde, că i-a ieşit interviul, uite, nene, ce
poame de copii avem azi!
2 Comentarii
Comentarii RSS URI identificator TrackBack
Lăsați un comentariu
vidal a amutit…
(vezi sa nu se faca vreo coada la usa ta, de inshi care vor sa afle cum ai reusit!)
da? stai să-ţi povestesc eu una de la tîrgul de carte. doo tinere don’şoare care s-au oprit în ceafa mea la un stand de cărţi, şi una o strigă pe cealaltă: uite, au scos şi o carte! (pe tonul ‘au scris o carte după film’) şi mă întorn pe călcîie să văd ce carte: Mîndrie şi prejudecată.